Texte jurnalistice -:- lucrare licenta

Poate că nu se observă mereu diferenţa dintre textele literare şi textele jurnalistice, însă acestea există. Chiar dacă cele două două pot folosi aceleaşi principii ale limbii şi aceleaşi genuri (reportaj, anchetă, relatarem interviu), în cazul textelor jurnalistice ele sunt folosite după alte reguli de construcţie şi sunt adaptate în funcţie de tipul de mass media utilizat: audio vizual, presa scrisă şi presa online.

Presa scrisă include ştiri, reportaje şi articole cu un nume incitant şi captivant pentru cititori şi text clar, concis şi coerent. De obicei nu se folosesc figuri de stil că în cazul scrierilor literare de cât dacă acestea au un scop şi evidenţiază anumite aspecte. Urmează o parte de debut sau intro care ar trebui să capteze atenţia cititorilor şi se poate observa şi o construcţie şi structura specifice genului ales.

Redactarea unui text jurnalistic nu se rezumă doar la relatarea faptelor sau evenimentelor, trebuie realizată colecţionarea, selectarea, ierarhizarea şi condensarea informaţiei pentru un text cu adevărat bun din punct de vedere al calităţii.

Jurnalistul are şi responsabilitatea de a filtra informaţiile primite pentru a corespunde cerinţelor publicului. În mass media, filtrarea informaţiilor nu se face aleatoriu sau după un criteriu subiectiv al jurnalistului, ci trebuie să urmeze patru criterii de analiză şi anume: originalitatea mesajului, , gradul de implicare a publicului, profunzimea psihologică a informaţiei publicate, inteligibilitatea mesajului.

Textele jurnalistice sunt constrânse şi de factori spaţiali şi temporali ceea ce înseamnă că o ştire trebuie să se raporteze la publicul ţintă din spaţiul şi timpul în care este transmis. De exemplu, informaţiile naţionale sau internaţionale vor apărea în mass media locală doar dacă acestea prezintă un interes general pentru publicul respectiv.

Indiferent de ceea ce transmit textele jurnalistice, ele reprezintă acte de comunicare şi astfel ele trebuie să fie compuse din emitent, mesaj şi receptor (destinatarul informaţiei). Pentru că acest act de comunicare să deruleze adecvat, trebuie luat în considerare şi alte elemente cum sunt interacţiunea dintre receptor şi emiţător şi canalul utilizat pentru transmiterea informaţiei.

În cazul ştirilor se foloseşte de multe ori o structură în cascadă a informaţiei ceea ce înseamnă că informaţiile sunt descrise în ordine descrescătoare. De obicei se urmează schema următoare: titlu, paragraf de introducere, prezentarea evenimentelor, consecinţe, reacţii a persoanelor implicate şi/sau martore.

Etapele realizării unui text jurnalistic
Realizarea unui text jurnalistic se concepe luând în considerare publicul ţintă şi dorinţele sale cu ideea de a captiva interesul şi de a-l menţine.

În ceea ce priveşte presa scrisă, de obicei, se urmăreşte procesul concept – documentare – redactare. Ideea ar trebui să reprezinte pe scurt părţile principale ale textului şi, de cele mai multe ori, se regăseşte şi în titlu.

Primul paragraf ar trebui să fie evocator, concret şi concis. Spunem evocator în sensul că acesta ar trebui să îl facă pe cititor să vizualizeze textul citit.
Corpul textului jurnalistic ar trebui să includă informaţiile şi detaliile relevante pentru bună înţelegere a sa (prezentate într-o succesiune logică).
Paragraful final este la fel de important ca celelalte părţi ale textului şi are rol de fixare a evenimentului în mintea cititorului.

Copyright 2009 - 2015. LucrareLicenta.ro . Toate drepturile rezervate